Mihai Lungeanu, deţinător a  trei premii  UNITER, este semnatarul regiei a sute de piese de teatru montate pe aproape toate scenele din ţară. Are  peste 30 de ani regie de scenă, 15 ani de regie teatru radiofonic, cinci ani la catedră. A lucrat cu spuma scenei româneşti, de la Lepoldina Bălănuţă la Florin Piersic jr., de la Marcel Iureş la Victor Rebenciuc. A adus faţă în faţă în studioul de radio două nume sacre ale scenei în persoanele lui Radu Beligan şi Dan Puric. “Am montat Ţara lui Gufi de Matei Vişniec în şapte variante. De exemplu,  textele pieselor lui Sheakespeare sunt aproape toate variante ale textului original. Există chiar şi un Hamlet modern care foloseşte un limbaj la zi, departe de exprimarea arhaică a epocii. Singurul text unde regizorii români respectă cu sfinţenie şi ultima virgulă este Caragiale. Nimeni nu a îndrăznit niciodată să spună că poate face un text mai bun decât marele maestru, spune Mihai Lungeanu. Puteți citi un interviu cu Mihai Lungeanu, în broșura care a fost editată în proiectul nostru, interviu pentru care îi mulțumim ! 

Vladimir Ionescu a fost un actor, realizator de emisiuni și regizor artistic la Radiodifuziunea Română. Era supranumit Domnul Radio deoarece a lucrat peste 60 de ani în radio și a realizat peste 1.000 de emisiuni dintre care cea mai cunoscută este Ora veselă.
Crescut la şcoala marilor actori, Ion Vova a urmat cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă, avându-l printre colegi de an pe Radu Beligan.
După 12 ani de teatru, cariera strălucită a lui Ion Vova avea însă să se desfăşoare la Radiodifuziunea Română, unde şi-a început oficial activitatea în 1952, mai întâi ca regizor de studio, apoi ca regizor artistic.
A rămas veşnic în memoria ascultătorilor prin emisiuni notorii, precum "Prietena noastră, cartea", "Părinţi şi copii", Do-re-mi", "Legendele Olimpului", Teatru la microfon", "Unda veselă", "Satira şi umorul", sau "Noapte bună, copii!". A regizat piese de teatru din marele repertoriu, semnate de Moliere, Caragiale, Cervantes, Muşatescu.
A lucrat cu Birlic, Gărdescu, Beligan, Ion Lucian, Giugaru, Tomazian, Carmen Stănescu, Stela Popescu, pentru a enumera numai câţiva din marii actori de a căror prietenie s-a bucurat.
Creaţiile sale au încântat generaţii la rând şi continuă să fie şi astăzi de o actualitate artistică nedezminţită.
A promovat la radio două generații de actori cum ar fi: Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Rodica Popescu Bitănescu, Nicu Constantin și Nae Lăzărescu.
Ion Vova a primit Premiul Asociației Umoriștilor din România în 1991 pentru activitate creatoare în domeniul emisiunilor de comedie, Premiul Asociației oamenilor de știință – scenarii științifice (1994), Premiul UNCER – creații radiofonice în Fonoteca de aur (1999), Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic, acordat la Gala UNITER pentru stagiunea 1999 – 2000, Titlul de excelență al Culturii Române (2001), Diplomă de fidelitate față de Radio România – 50 ani (2002).
Ultimul spectacol, regizat de maestrul Ion Vova, acum doi ani, a fost "Tartuffe" de Moliere, cu Ion Lucian în rolul principal.

Mihnea Chelaru, regizor artistic şi inginer de sunet, face cu mare dăruire spectacole de teatru radiofonic.
Mihnea Chelaru a obținut cu Heruvim’s Dream premiul al II-lea la concursul internațional de creații radiofonice de un minut de la Montreal. Concursul 60 Secondes Radio a aliniat 168 de producții radiofonice din 25 de țări, din cinci continente (America, Europa, Asia, Australia și Africa).

A împărțit podiumul cu Bernard Clarke, Darryl Lukas și Antje Vowinckel, creatori proveniti din școli de creație radiofonică europeană prestigioase (Irlanda, Marea Britanie si Germania), confirmand cu un nou premiu calitatea sonora de continut a teatrului radiofonic pe care il produce Radio Romania.

La 100 de ani de la Unirea de la 1918, Radio România oferă ascultătorilor săi premiere radiofonice, construite într-un limbaj sonor modern, care vor celebra spiritul românesc şi identitatea naţională. Spectacolele pornesc de la texte semnate de autori români din perioada interbelică, opere literare de autentică valoare artistică şi istorică, ale căror subiecte reflectă participarea României la Primul Război Mondial şi importanţa Marii Uniri de la 1918.
Marti, 27 noiembrie, de la ora 20.00, la Radio România Cultural se va difuza, în premieră: ”Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu”. Scenariu radiofonic de Florica Ichim și Irina Zlotea. Regia artistica: Claudiu Goga. În distribuție: Sorin Leoveanu, Adrian Titieni, Florica Ichim, Alexandru Jitea, Vlad Logigan, Matei Constantin. Regia de studio: Renata Rusu. Regia de montaj: Bogdan Golovei și Radu Verde?. Regia tehnică și muzicală: Codrin Lazăr. Redactor: Crenguța Manea.
Joi, 29 noiembrie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, vom difuza, în premieră absolută, tot în cadrul acestui proiect Triptic Liviu Rebreanu: ”Catastrofa”. Dramatizarea: Pușa Roth. Regia artistică: Mihnea Chelaru. În distribuție: Mihai Constantin, Daniela Ioniță-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Calugarița, Daniel Tudorica, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzica originala de George Marcu. Redactor: Costin Tuchila. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu.
Joi, 29 noiembrie, de la ora 23.05, la Radio România Actualitati, se va difuza premiera ”Octavian Goga – Să nu știe nimeni ce răni te dor”. Scenariu radiofonic de Costin Tuchilă. Interpretează: Dorel Vișan. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Florin Badic. Regia muzicală: Stelică Muscalu.
Sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 20.30, la Radio România Cultural, se va difuza, în premieră spectacolul ”Hronicul și Cântecul Marii Uniri”, după Hronicul și Cântecul Vârstelor de Lucian Blaga. Scenariu de Rodica Mandache. Adaptarea radiofonica: Felicia Pinte și Magda Duțu. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distributie: Marcel Iures, Vlad Zamfirescu, Damian Victor Oancea, Mihai Constantin, Dan Astilean, Mircea Constantinescu, Rodica Mandache, Amalia Ciolan, Niculae Urs, Eugenia Barbu, Crina Muresan, Bogdan Dumitrescu, Vasile Toma, Adelaida Perjoiu, Tomi Cristin, Ana Maria Balescu, Valentin Uta, Felicia Pinte, Magda Dutu, Mirela Georgescu, Silvia Creiniceanu. Regia de montaj: Radu Verdes si Florin Badic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicala: Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Magda Dutu.

​Ilinca Stihi a studiat Regie de Film la Academia de Teatru și Film din București și din 2005 e regizor la Societatea Română de Radiodifuziune. În 2013 a inițiat  alături de Atila Vizauer, Redactor  și Mihnea Chelaru, primul Festival Internațional de Teatru Radiofonic din România, Grand Prix Nova. La doar 40 de ani, a  primit pentru producțiile sale 7 premii internaționale și premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului  2013. E membră al juriului Festivalului Internațional de Radio de la New York din 2013 și președinte al juriului de teatru radiofonic în cadrul Festivalului Prix Marulic din Croația în 2014, unde susține și un workshop intitulat ”Iluzia. O hartă”. 
În calitate de regizor de teatru, realizează Brand de Henrik Ibsen  piesă selecționată de un juriu internațional să reprezinte România la Festivalul Ibsen de la Oslo. Au urmat, EMES, scenariu propriu după opera lui Mihail Sebastian  (2007), CLOSER de Patrick Marber (2009), Zâna Zorilor, text original inspirat de povestea lui Ioan Slavici(2012) și Hainele cele noi ale Prințului, text original pentru copii (2013).

Pe lista scurtă a premiilor BBC Audio Drama 2019, la secţiunea „Cea mai bună dramă europeană” se află producţia Teatrului Naţional Radiofonic „Spovedania” – scenariu radiofonic de Doina Papp după romanul „Demonii” de Feodor Mihailovici Dostoievski, regia artistică: Ilinca Stihi.
Premiile BBC Audio Drama se acordă pentru originalitatea şi calitatea spectacolelor audio on air şi online şi dau recunoaştere creativităţii actorilor, scriitorilor, producătorilor, designerilor de sunet şi altora care lucrează în acest gen.
Finaliştii vor fi anunţaţi marţi, 8 ianuarie 2019, iar câştigătorii duminică, 3 februarie 2019, într-o ceremonie ce se va ţine la Teatrul de Radio de la BBC Broadcasting House Londra.
La secţiunea cea mai bună dramă europeană, spectacolele selectate sunt:
-100 Songs by Roland Schimmelpfennig, producer Manfred Hess, SWR/ARD Germany
-The Cremator by Ladislav Fuks, adapted by Lenka Veverková, producer Eva Vovesná, Czech Radio
– The Day It Rained 449 Franz Klammers by Mathias Cavelty, producer Reto Ott, SRF Swiss Radio and Television
– July 22nd: How Could It Happen? by Mathias Calmeyer, producer Øystein Kjennerud, NRK Norway
-Munch and Munch – Diptych by Jasna Mesarić, producer Katja Šimunić, HRT Croatian Radio
– Wrapped by Tracy Martin, producer Kevin Reynolds, RTÉ Ireland

Dan Puican a regizat, la Radio peste 1000 de piese de teatru radiofonic, inclusiv pentru copii şi a lucrat cu toţi marii actori ai scenei româneşti, făcând parte din „generaţia de aur” a teatrului românesc, alături de nume precum: George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei sau Victor Rebengiuc.
Dan Puican a debutat ca actor, în anul 1956, pe scena Teatrului din Baia Mare, unde a stat circa patru luni şi unde a avut roluri în alte două montări.
În anul 1963 a dat concurs şi a intrat în Radio, ca regizor, şi timp de jumătate de secol, a pus în undă peste 1000 de piese de teatru şi scenarii radifonice.
Primul proiect la care a lucrat în Radio a fost spectacolul “Seară pentru tineret”, care era pus în undă între orele 19 și 21, fiind una dintre cele mai importante emisiuni ale radioului de atunci după „Unda veselă”, cu un succes nemaipomenit.
La acel moment, Dan Puican era un tânăr de 30 de ani, dar în scurt timp, a stârnit admiraţia şi felicitările ascultătorilor exprimate prin numeroase scrisori. Nu avea însă de unde să ştie că Radioul avea să devină pentru următorii 50 de ani, marea lui familie, viaţa însăşi, cu aprecerea deosebită a colegilor şi succese profesionale absolut excepţionale.
La momentul începutului în Radio, se montau minimum patru premiere pe săptămână, se transmitea teatru radiofonic – sau cum a mai fost numit, „teatrul invizibil” -, în emisiunea de la ora 8 şi jumătate, miercuri urma o altă premieră, vinerea era dedicată copiilor, pentru ei fiind difuzate premiere de teatru care erau cuprinse în aria școlară ca lectură și dramaturgie, un ajutor pentru elevi care îi scutea de zile întregi de citit.
Aşa cum aminteam, Dan Puican a lucrat cu toţi marii actori de teatru, alături de care a realizat înregistrări de mare valoare, printre acestea aflându-se integrala Cehov, realizată între anii 1980 – 1985, toate piesele lui Caragiale, piese de Tudor Muşatescu – „A murit Bubi” sau „Trenurile mele -, Molière – „Mizantropul” sau „Școala nevestelor” -, Carlo Goldoni – „Hangița” sau „Casa cea nouă” – , Shakespeare – „Neguțătorul din Veneția” sau „Scorpia îmblânzită”, Friedrich von Schiller – „Maria Stuart” sau „Wilhelm Tell”, George Bernard Shaw – „Candide” sau „Maior Barbara”, alături de lucrări de dramaturgie românescă din toate epocile şi de piese de teatru pentru copii.
Alături de cele peste 1000 de piese sau scenarii realizate pentru Teatrul Naţional Radiofonic, a mai regizat peste 100 de basme pentru copii, peste 150 de emisiuni de divertisment și „unde vesele”, fluxuri de 3 sau 6 ore pentru programele difuzate de Revelion, în fiecare an din 1965 până în 1996 inclusiv.
Dan Puican a montat, de asemenea, în perioada 1970 – 1990, scenarii românești la radiodifuziunile din Budapesta (4 piese), Berlin (3 piese), Varșovia (2 piese), Praga (2 piese), Novi Sad (2 piese), Sarajevo (1 piesă), precum și recitaluri de poezie cu public la Moscova, Budapesta și Berlin.
De asemenea, a semnat, la Televiziunea Română, regia artistică a 8 scenarii românești de teatru.
Cariera sa strălucită a fost onorată cu numeraose premii şi distincţii. Astfel, în ianuarie 1994 a fost primul laureat al Radioteleviziunii Române, primind Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol de radio din 1993, cu piesa „Patima Roșie” de Mihail Sorbul. A mai obținul Premiul UNITER, în anul 1998, cu piesa poloneză „Circul a plecat, leii au rămas” și în anul 1999 cu piesa „Caviar, vodkă și bye-bye”.
În anul 2003 a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural în grad de ofițer”.

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, în perioada 26 – 28 noiembrie, zilnic, de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi: „Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Andrei Sabău, Gavril Pătru, Amalia Ciolan, Marina Flueraşu, Ion Haiduc, Dan Aştilean, Daniel Badale, Mircea Alexandru Băluţă, Valentin Uţă, Mihai Bisericanu, Dorin Andone, Andrei Ciopec, Felicia Pinte, Mircea Constantinescu, Ana-Maria Bălescu, Orodel Olaru, George Constantinescu, Sorin Cociş, Paul Talaşman, Tomi Cristin, Dorin Niculescu, Vasile Toma, Gavriil Pinte. Naratori: Florentina Tănase şi Mihai Constantin. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul „Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, în dramatizarea și regia lui Gavriil Pinte, montat în Anul Centenarului este o operă sonoră puternică, răscolitoare, oferindu-le actorilor ocazia de a se confrunta cu partituri ample, roluri importante, figuri emblematice pentru istoria literaturii naţionale şi pentru spiritualitatea românească.

Dramatizarea radiofonică realizată de Gavriil Pinte a selectat inspirat fapte, gânduri, planuri ale romanului, structurându-le într-o arhitectură modernă şi expresivă, favorabilă transpunerii în registru auditiv, prin alternanţa de întâmplări, dialoguri, introspecţii şi prin faptul că se creează un adevărat film al desfăşurării evenimentelor, pe care, odată îmbogăţit prin limbaj sonor, receptorul îl poate vedea cu ochii minţii... Spectacolul configurează un univers profund, sugestiv, îmbinând istoria, simţirea, incandescenţa trăirilor, intensitatea credinţei, puritatea iubirii, cu presentimentul morţii şi cu imaginea spânzurătorilor, care domină dintru început spaţiul şi timpul istoric şi gândurile personajelor.

Gavriil Pinte a privit „Pădurea spânzuraţilor” ca pe un roman dostoievskian, accentuându-i latura religioasă, atent la viaţa subconştientului, la căutările erolui principal, Apostol Bologa, la relaţia acestuia cu divinitatea... Unul dintre atuurile imbatabile ale montării radiofonice îl reprezintă distribuţia absolut excepţională, alăturând interpreţi consacraţi unor tineri aflaţi la început de drum artistic, a căror prezenţă se anunţă a fi una de lungă durată şi de autentică valoare.

În rolul lui Apostol Bologa, Andrei Sabău debutează spectaculos la Teatrul Radiofonic, construindu-şi personajul din idei incandescente şi atitudini dilematice, din certitudini şi ezitări, din îndoieli şi idei mistice, sub atenta îndrumare a regizorului Gavriil Pinte. Ilona este întruchipată de o altă voce tânără, subtilă, nuanţată – este vorba despre actriţa Marina Flueraşu, care pune în personajul său puritate, dăruire, iubire, feminitate... Gavril Pătru propune un Klapka interiorizat, complex, construit nu doar din replici, ci şi din atitudini reprimate şi gânduri nerostite. Vocile tuturor actorilor prezenţi în distribuţie conturează un univers puternic, răscolitor, emoţionant.

Încep înregistrările în studio la piesa de teatru radiofonic "One way road". Regizorii Adriana Zaharia și Laurențiu Calomfirescu au făcut două distribuții.
Pe 15 noiembrie începând cu ora 8:30 se va înregistra piesa cu distribuția făcută de Laurențiu Calomfirescu, iar, pe 16 noiembrie, începând cu ora 8:30 se va înregistra piesa cu distribuția făcută de Adriana Zaharia.

Distribuție Laurențiu Calomfirescu

Ciprian:Ionuț Vintilă
Taximetrist/sofer:Mihai Yang
Om al străzii:Iasmin Ciucișan
Irina:Mara Stoicescu
Neacșa:Dan Hudici
Mia:Bianca Oriță
DJ:Andreea-Elena ion
Mama:Ana Florea
Tata:Silviu Lupescu
Profa de mate:Alexandra Negoiță
Băiat de bani gata:Mihai Vișan
Băiat indrăgostit:Toma Dirțu
Profa actorie:Teodora Brumă
Puiu:Alexander Schubert
Delia:Beatrice Andrei
Fata cu buze roșii:Carmen Capră
Fata1:Beatrice Bănică

Distribuție Adriana Zaharia

Ciprian:Mihai Vișan
Neacșa:Silviu Lupescu
Irina:Andreea Preda
Mia:Alina Baboi
Tatăl/Șofer2:Mihai Yang
Mama:Mihaela Cristea
Fata1:Deli Ana Maria
Fata cu buze roșii:Mara Stoicescu
Băiat de bani gata:Dan Hudici
Băiat îndrăgostit: Schubert Alexandru
Puiu:Ionuț Vintilă
Delia:Ana Florea
Profa de mate: Diana Mazilu
Profa de actorie: Alexandra Negoiță
Șofer1: Toma Dîrțu
Dj:Iasmin Ciucișan
Femeie pe stradă:Carmen Capră

Pe 9 noiembrie, elevii selectați pentru a participa la înregistrarea primei piese de teatru radiofonic pe un text original, scris special pentru proiect de actrița Antoaneta Zaharia, ”One way road” vor pleca în tabără  ! Timp de trei zile, se va desfășura într-o locație din județul Vrancea, un atelier intensiv de lucru pe textul piesei, pentru a pregăti înregistrarea.
Elevii, împreună cu actorii și regizorii din echipa de proiect vor lucra să descopere sensurile și situațiile din text, pentru a reuși să realizeze în studio prima lor piesa de teatru radiofonic.
Vor lucra cu elevii actrițele Anca Constantin van der Zee, Clara Flores Aguilera, regizorii Laurențiu  Calomfirescu și Adriana Zaharia, sociologul Corina Andrei va face exerciții de comunicare în grup și elemente de dezbatere, iar coordonatoarea proiectului Carmen Solomon va avea grijă ca programul stabilit să fie respectat și condițiile să fie cât mai bune pentru lucru, dar și pentru masă și somn...nu va lipsi distracția, cu siguranță. Mihaela Cazan va face fotografii și îi va ține la curent pe vizitatorii site-ului nostru și al paginii de facebook, despre ce se întâmplă în tabără.
Le dorim succes elevilor și așteaptăm cu nerăbdare să ascultăm piesa !
Deocamdată, încep primele lecturi, la Câmpineanca !